floareadeiasomie

decembrie 31st, 2008

Posted by floareadeiasomie in Diverse  Tagged    
Cate furtuni in ochii tai, iubite!
Urgia intregului Univers si-a gasit adapost in lumina ta,
aruncand vapai de stele in ochii pe care-i intalnesti
in drumurile spre maine.
Nu mai irosi praf,
nu te mai inchina efemerului…
 
O mare zbuciumata e privirea ta,
in care pana si tu te pierzi,
pe care nici tu n-o poti inota
cand se intoarce cu coama ei inflacarata
impotriva lumii intregi,
purtand razboaie mai ucigatoare
si mai amare
decat cei mai indarjiti regi,
cu toate armatele lor adunate.
Nu mai varsa sange, iubite…
 
Cutremure se nasc in clipirea ta,
atat de senina
ca ar pacali si pe cel mai intelept dintre intelepti.
Cutremure ascunse,
pe care nu le-as fi banuit ,
la care n-as fi indraznit sa ma gandesc,
la care nu mi-ai dat de gandit
- prea inselator e calmul primaverii din privirea ta,
prea inselatori sunt ochii care rad,
atat de sincer,
atat de copilaresc,
atat de personal…
E-al tau zambetul,
nimeni niciodata n-ar putea sa mai zambeasca asa,
nimeni niciodata n-ar putea sa mai zambeasca asa,
nimeni niciodata n-ar putea sa mai zambeasca asa.
Topesti batai de inima in el,
ucizi orice cuvant cu indiferenta lui,
atat de partinitoare,
atat de departata…
Ce zana te-a nascut si a uitat sa te invete oamenii?
Ce zana te-a visat in visul meu?
 
 
decembrie 30th, 2008

Posted by floareadeiasomie in Diverse  Tagged    
Te-a oprit o tiganca pe strada si ti-a cerut mana.
"Pleaca", i-ai fi spus, de nu ti-ar fi fost teama de alungari.
 
"Palma ta", a inceput tiganca, "e-o intreaga renuntare .
In ea se-ascund cuvinte nespuse,
ganduri care nu te-au ajuns niciodata din urma
pentru ca ai fugit mereu prea repede,
suspine pe care nu le-ai auzit niciodata
pentru ca ai vorbit intotdeauna prea tare". 
"Minti", i-ai fi spus, de nu ti-ar fi fost teama de adevar.
 
"Palma ta", continua tiganca, "e un taram
inchis de chei cu ce-ar putea sa fie si nu e,
cu ce-ai putea sa faci si n-ai curaj,
cu ce-ai putea sa ai si nu primesti.
De ce te speli atat de des pe maini cu vise?"
"Eu nu visez", i-ai fi raspuns, de nu ti-ar fi fost teama de nesomn.
 
"Palma ta", continua tiganca, "e-o apa izvorand din departari,
zbuciumata si infrigurata, plina de albastru,
plina de soare, plina de tine.
Cum nu vezi tu cat de-nsetata e curgerea aceasta
de tine?"
"Sunt orb ", i-ai fi raspuns, de-ai fi-nteles
ca-n ochii ei se ascundea privirea mea.
 
"Sunt orb, tiganco, nu vad nici semne,
nici adevaruri, nici dureri.
Sunt orb si nu-nteleg, nu vad, nu stiu
cum ar putea intunericul meu sa faca rau
cuiva, cum s-ar putea ascunde-n palma mea
o inima.
 
Sunt orb, tiganco, pleaca…"
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X